HRISTOS SE NASTE, MARITI-L!

Va dorim o sarbatoare a Nasterii Domnului Iisus Hristos cu pace si bucurie si un an nou cu liniste in suflete si in case!

Nicoleta, Florin si Domnita Maria

Va multumesc pentru incurajari si sfaturi si pentru ca m-ati primit in lumea bloggurilor. Noi vom pleca maine intr-o zona fara acces la internet, astfel ca va imbratisez cu drag din aceasta seara; si astept sa ne regasim cu bine la intoarcerea noastra.

HRISTOS SE NASTE! SA NE BUCURAM!

Rugaciune pentru aproapele

Saptamana aceasta si apoi in noul an m-am gandit sa ne rugam pentru copii. Nu conteaza daca sunt sanatosi sau bolnavi, tristi sau veseli, cu parinti sau fara, crestini ortodocsi sau nu. Sa ne rugam ca Domnul sa randuiasca pentru ei, in dragostea Lui nesfarsita, ce le este de folos in primul rand sufleteste, apoi sa-i tamaduiasca pe cei bolnavi, sa-i mangaie pe cei tristi, sa-i miluiasca pe toti.

Si va rog sa n-o uitati pe micuta Daria Maria, despre care am scris mai jos, sa o pomeniti cu o rugaciune in plus.

TROPARUL Naşterii Domnului:

"Naşterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, răsărita lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa, cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui Dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie"

O icoana pentru un copil

Preiau de pe blogul minunat al Iuliei un mesaj de ajutor, acum, in prag de sarbatoare. Si va rog sa donati cat de putin puteti pentru acest inger, conteaza fiecare banut.

Iata mesajul

Daria Maria Vele ar putea fi copilul nostru de 2 ani şi 11 luni... A fost sănătoasă până a aflat că suferă de leucemie acută. Transplantul de măduvă din Austria poate fi mâna pe care i-o întinde Dumnezeu în ajutor. Dar fetiţa e încă mică şi n-are cei 150.000 euro necesari pentru operaţie. O ajutăm să ajungă la mâna salvatoare?Preiau anunţul de pe site-ul Radio Renaşterea Cluj:Familia unui preot are nevoie de ajutorul nostru
Facem pe această cale un apel către toţi cei care doresc să fie alături de drama familiei tânărului preot Cosmin Vele, redactor la Radio Renaşterea, a cărui fetiţă de trei ani a fost diagnosticată cu leucemie acută limfoblastică. Un tratament reuşit nu poate fi asigurat decât la o clinică de specialitate din Viena, cu costuri foarte mari, mult peste posibilităţile acestei familii. Cu convingerea că o boală poate fi învinsă de iubirea creştină dintre oameni şi de încrederea în ajutorul lui Dumnezeu, îi rugăm pe toţi cei care doresc să sprijine această familie să o facă la:
BRD ClujCont în lei - RO19BRDE130SV39919001300

Cont Euro: RO84BRDE130SV81431761300
Titular de cont: Vele Valeriu Cosmin

Si pentru ca faptele bune sa nu ramana nerasplatite, cei care doneaza si se inscriu la comentarii cu o adresa de mail, pot primi in dar, in noul an,

aceasta icoana pictata pe sticla

sau una dintre aceste carti:

Eu nu verific nimic, nu-mi trebuie dovezi, avem nevoie doar de inimi iubitoare. Puneti banutii in cont si veniti sa primiti daruri! Va astept.

Haideti sa mancam o prajitura mai putin si sa trimitem ingerul acesta la transplant!

Nicoleta

Idei pentru ultimele zile de post

Ultimele zile de post sunt provocatoare pentru gospodinele care ajung in pana de idei. Asa ca voi nota mai jos ce am gatit eu pentru cina si desert in ultimele zile.

Falafel la cuptor cu lipie facuta in casa, salata de varza rosie, castraveti murati si rosii.

Eu nu ma impac prea bine cu prajelile, asa ca am facut falafel din naut (1/2 kg, inmuiat peste noapte si matuntit in robot), un morcov, patrunjel, marar, usturoi (muult), 2 cepe, ulei, sare, 50 gr susan (jumatate maruntit, jumatate lasat intreg). Le-am copt in cuptor 25-30 minute, la foc mediu. Reteta lipiei este aici.

Tofu pe grill cu salata de rosii, masline si ceapa rosie:

Pentru astazi la biserica, baclava cu nuci, alune de padure, arahide crude, susan si fructe uscate (curmale, stafide). Baclavaua se face la fel ca si cea cu nuca, doar ca se umple cu acest amestec, dupa dorinta si fantezia fiecaruia. In plus am adaugat in sirop vanilie. Am pozat ultima bucatica scapata din manute pofticioase.

Si am incheiat ziua cu gogosi simple, care s-au umflat foarte frumos si au fost delicioase.

Nicoleta

O rochita de 30 de ani!

Buni ne-a facut de curand o mare bucurie, ne-a adus o rochita. Ce e special la rochita asta e faptul ca a mai fost imbracata de o fetita, acum 30 de ani. Buni a pastrat-o, nici ea nu stie de ce, cu siguranta nu se gandea, acum asa de multi ani, ca o va imbraca o Domnita care o striga "bunda".

Prima fetita a primit aceasta rochita in dar de la nasicii ei si poate si acest lucru o face speciala. Iata fetita de acum 30 de ani cu rochita cea noua si nasicii ei

Si iata si Domnita de astazi, cu aceeasi rochita, innoita de dragostea bunicii:

Nicoleta

Colinde, colinde

Aseara am avut parte de o mare bucurie. Desi consider ca e cam devreme pentru mers cu colindul, am fost bucuroasa sa-i primesc pe cei cativa tineri care ne incanta in fiecare an. Poate pentru ca imi doresc sa bucure cat mai multa lume cu colindele lor.

Imi plac tare mult, canta pentru toti, pentru cei care deschid si pentru cei care asculta din spatele usii. Au voci puternice si melodioase care au umplut scara de bloc si inimile noastre de incantare. Pentru cateva minute m-au transpus in alt loc si timp: in satul bunicilor mei pe vremea cand eram micuta si ascultam cu incantare pe cei mari care veneau cu colindul. Chiar am simtit aceste colinde ca o vestire a Nasterii Domnului! M-am simtit ca in seara de ajun!

Domnita a fost si ea foarte incantata, nu se mai oprea din "dirijat". Am fi ramas amandoua in usa toata seara insa stiam ca baietii au mult de colindat.

Dar am avut si un motiv de tristete: ca usile vecinilor mei nu s-au deschis, vestirea Nasterii Domnului nu i-a facut sa deschida usa...Ce trist pentru ei...Chiar daca s-au bucurat din spatele usii, bucuria lor n-a fost impartasita... Istoria Pruncului Sfant se repeta...oamenii nu-i deschid usa si nu-L primesc in inimi. Sau poate nu erau acasa...

Sondaj

Toata lumea isi doreste sa apartina. Si mai ales sa apartina de cei cu care se aseamana. Se pare ca postarile tuturor in ultima vreme se axeaza oarecum pe subiectul asta. Si pentru a apartine nu ne trebuie o structura neaparat, dar nici prezenta ei nu ar fi ceva rau, cred eu.
Si cum am aflat de curand ca in perioada interbelica exista o societate a femeilor ortodoxe, m-am intrebat daca ar putea fi de folos si in zilele noastre o asemenea societate. Nu stiu inca cu ce se ocupa atunci, desi banuiesc ca mai mult de probleme caritabile.
Am lansat un sondaj tocmai in ideea asta, de a vedea daca femeile ortodoxe isi mai doresc si mai au timp de a face lucruri impreuna. Asa ca va invit sa "votati", il gasiti in coloana din dreapta.

Nicoleta

Rugaciune pentru aproapele

Va invit, ca in fiecare saptamana sa ne rugam pentru cei care au nevoie de ajutor. Ii multumesc Ioanei care este alaturi de mine in aceasta initiativa. Si va invit sa postati la comentarii pe cei care au nevoie de rugaciune in comun.

Pentru saptamana aceasta:

-Maica Siluana, care ajuta atat de multe suflete cu sfatul si rugaciunea.

- Felix, un coleg de serviciu care la 35 de ani a facut o semi-pareza faciala. Nu se stie de ce, nu se stie exact ce se va intampla de aici inainte.

- si toti bolnavii care sunt in spitale in aste zile de post care in curand vor fi zile de sarbatoare. Am colindat cu ASCOR-ul serile trecute si am intrezarit multa durere, parca mai multa durere sufleteasca decat trupeasca. (preluate de la Ioana).

- Matei, un baietel cu leucemie acuta, Andrei cu stenoza esofagiana si Victor cu neurinom de acustic pe care ii putem ajuta si material, amanunte aici

- Andreea si Alexandru, Alina si Florin - sa le daruiasca Domnul cel milostiv copilasi

- Anca, o viitoare mamica cu iminenta de avort - s-o ajute Domnul sa duca sarcina cu bine.

Rugaciunea femeii inainte de nastere
Marie, Maica Preacurata, ceea ce ai purtat in pantecele tau cel binecuvantat pe Mantuitorul a toata lumea, inconjoara-ma pe mine, pacatoasa, cu dragostea ta de Maica si du rugaciunea mea la Fiul tau si Dumnezeul nostru, ca sa-mi binecuvanteze pruncul pe care-l port in pantece si sa ma invredniceasca sa-l aduc la lumina in chip firesc si sanatos, intarindu-ma cu puterea dreptei Sale, intru care bine am nadajduit. Amin.

Lacrimile copilariei

Nu stiu altii cum sunt...dar eu cand imi aud Domnita scancind imi vine sa fuuug! Acum, serios, cred ca e o problema de mentalitate felul in care percepem plansul. Sa incep cu o istorie a plansului la copil.

Sigur ca fiecare mamica iubeste foarte mult amintirea primului scantet al copilului, pe care l-a asteptat cu infrigurare la nastere. Iar mai apoi plansul opilului a declansat reactii in lant, firesti: schimbat, hranit, plimbat, dragalit, cantat, dus la camera de garda, dupa caz... Este absolut firesc ca cel mic sa isi exprime nevoile prin plans, cand alta modalitate de comunicare nu are. Acestea sunt lacrimile de nevoie;

O suparare, o durere, o nemultumire, o frustrare, toate pot declansa instantaneu suvoi de lacrimi din ochisorii copiilor nostri. Asa isi exprima ei sentimentele, la fel ca si noi de altfel. Si cred, din nou, ca e ceva absolut natural ce fac ei. Reactia noastra in astfel de cazuri este de multe ori exagerata: "nu mai plange ca n-ai patit nimic, de ce plangi?, iti dau eu una sa ai motive sa plangi!". Oare unde am invatat sa fim atat de "empatici"? Sa simtim durerea copilului nostru si sa-i raspundem in mod adecvat? Frazele astea le-am auzit probabil la printii nostri si le dam "mostenire" mai departe...Dar e o mostenire foarte dureroasa pentru copil, asa cum a fost si pentru noi. Nu spune nimeni ca dorintele lor trebuie implinite imediat, dar nici sentimentele lor nu trebuie negate. Faptul ca plang nu inseamna ca nu accepta hotararile noastre ci doar ca vor sa-si manifeste deschis nemultumirea sau durerea. Acestea sunt lacrimile de descarcare.

Lacrimile santaj sunt specialitatea copiilor la anumite varste, cine are copilasi mai mari stie despre ce e vorba. Dar nici de adulti nu-mi este rusine, varsa si ei multe lacrimi de tipul asta. Lacrimile de crocodil sunt atat de suparatoare incat trezesc reactii negative din partea celor din jur...sau, in foarte multe cazuri, plangaciosul obtine ce vrea. Asa ca va continua cu aceasta tehnica de induplecare pentru ca stie ca "tine". Doreste ceva? Doar cateva lacrimi strigate in gura mare si cateva batai din picior, pentru efect, si problema lui este rezolvata, mai ales daca spectacolul este in spatii publice. Mamica, bunica, matusa, taticul, toata lumea se grabeste sa linisteasca micutul domn Goe. Sa nu mai spun ca in asemenea situatii dramatice se gaseste cate o necunoscuta binevoitoare sa va dea sfaturi sau sa incerce sa linisteasca copilul!

Ce ne facem cu lacrimile? Exista solutii pentru toate cazurile.

• - in situatia unui copil mic care plange pentru ca are o nevoie, luati-l in brate, dragaliti-l, hraniti-l, plimbati-l. Nu stie sa se exprime altfel, iar la primul semn de santaj lasati-l in patut pentru o repriza sanatoasa de plans


• - daca aveti o situatie din a doua categorie, luati copilul in brate, oferiti suport, caldura: "Stiu ca esti suparat, poate gasim impreuna o solutie", "Stiu ca esti suparat, poti plange pana te simti mai bine" sau alte raspunsuri empatice, in functie de motivul plansului. Cel mai important este sa nu criticam si sa nu negam sentimentele micutului


• - in situatia a treia cea mai buna metoda este sa ignoram comportamentul; asta e cel mai greu lucru: sa ne tinem limba in frau cand copilul urla langa noi, iar noi suntem pregatiti cu discursuri pline de invataminte. Ne obosim in zadar, ei oricum doresc altceva de la noi. Cea mai proasta solutie este sa ii dam doua la fund si apoi sa-i implinim dorinta, ca sa scapam de gura lui. Este momentul sa fim calmi, empatici, suportivi, dar fermi pe pozitie: "Iti inteleg supararea ca nu putem cumpara obiectul x". Nici cearta, nici palmele, nici trimisul in camera nu sunt eficiente pe termen lung. Sigur ca e usor sa ii dai doua si apoi sa-i iei ce-si doreste, dar in situatia asta e bine sa fim pregatiti pentru spectacole asemanatoare in viitor. Copiii au un dar deosebit de a uita pedepsele care n-au legatura cu situatia (o palma pentru ca plange ca nu-i luam o masinuta), mai ales daca obtin ce-si doresc; e doar un pret pe care trebuie sa-l plateasca.

Lacrimile sunt firesti, le folosim si noi, iar unii le dorim in viata duhovniceasca. Ce exprima ele e mai greu de descoperit, dar cu putin exercitiu fiecare mamica poate gasi solutii eficiente si pline de dragoste pentru a-si calma micutul si a-l invata sa nu foloseasca lacrimile ca pe o arma si nici sa si le reprime.

Nicoleta

Rugaciune pentru aproapele

"Rugăciunea nu numai că îl apropie pe om de Dumnezeu, ci îl lipeşte de Dumnezeu şi îl face un duh cu El. Este ceea ce spune marele Apostol Pavel: Cela ce se lipeşte de desfrânată, un trup este cu ea... şi cel ce se lipeşte de Domnul, un duh este cu El. Sudura aceasta duhovnicească de a se uni omul cu Dumnezeu, se face pe calea rugăciunii."-Parintele Cleopa

Imi cer iertare pentru intarzierea postarii de azi.

Pentru saptamana aceasta:

- personalul medical care au uitata sa zambeasca oamenilor pe care ii ajuta, sa le intoarca Domnul zambetul

-Iulia si Aurelian, prietenii nostri in Domnul care trec prin ceva probleme de sanatate

- Domnita noastra, Maria, care a facut un piu de laringita

- la rugaciunea pentru adormiti va rog sa-i treceti pe Alexandra (tanara pentru care ne-am rugat si saptamana trecuta) si taticul meu, Nicolae, de la a carui trecere la Domnul se implinesc duminica 2 ani. Domnul sa-i odihneasca!

Iata si completarea Ioanei, careia ii multumesc:

- Alexei, patriahul Rusiei, care a fost inmormantat ieri - despre care a inceput deja sa se scrie si sa se vorbeasca vrute si nevrute pe care nu le mai consemnez aici.

- Ticu (Dumitrescu), inca unul dintre putinii martori ai luptei anti-comuniste din Romania care a plecat dintre noi

- Anca (Parghel) cunoscuta cantareata de muzica jazz pentru care Ramona ne ruga sa ridicam o rugaciune saptamana trecuta, cand inca se lupta sa traiasca

Rugaciune pentru cei adormiti

"Cel ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre binele cel vesnic, hotarand tuturor vremea si felul sfarsitului, iarta, Doamne, pacatele celor din veac adormiti, primeste-i in locasul luminii si al bucuriei si le deschide bretele parintesti. Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!" (intregul acatist il gasiti aici)

Tort de post

Stiu ca locul unui tort nu este in post, dar nu puteam lasa sa treaca sarbatoarea sfantului meu drag fara sa-i indulcesc pe cei ai casei si pe cei veniti in vizita. Astfel ca mi-a facut temele si am ajuns la acest rezultat:

Un tort cremos cu crema foarte foarte buna. Noua ne-a placut.

Pentru blat(am folosit un pahar de 200 ml):

- un pahar suc de portocale + un pahar lapte de banana (o banana mica mixata cu jumatate de pahar de apa); am pus banana pentru ca ajuta la legarea aluatului

- un pahar ulei;

- 3 pahare faina;

- un pahar de zahar (aici puteti pune mai mult daca il doriti mai dulce)

- un plic praf de copt:

- o lingurita bicarbonat de sodiu;

- coaja rasa de la 2 portocale

Se amesteca separat ingredientele uscate si cele lichide, apoi cele lichide (e bine sa fie amestecate cu mixerul pentru a face bule) se toarna peste cele uscate. Dupa amestecare rezulta un aluat putin mai gros decat cel de che care se pune la copt in tava rotunda, 45 minute la foc mic. Inainte de a fi scos se face proba cu scobitoarea; nu se lasa prea mult in tava pentru ca se umezeste. Sfat: e bine ca blatul sa fie facut din timp, cu una-doua zile inainte, astfel are timp sa se usuce bine. Al meu nu a iesit foarte inalt, dar am reusit sa-l tai in trei.

Crema:

- 750 ml suc de portocale

- 250 ml smantana de soia (poate lipsi si atunci se une 1 litru de suc de portocale)

- 2 plicuri pudding cu cacao sau 6-7 linguri amidon si una - doua de cacao (eu am avut plicuri de pudding si am vrut sa scap de ele)

- 150 g ciocolata amaruie (eu am folosit o ciocolata Dark Orange si 1/2 obisnuita)

- 6-8 linguri de zahar (depinde de cat de dulce este sucul de portocale)

Sucul de portocale si smantana se pun la foc impreuna cu zaharul, puddingul se dizolva in cateva linguri de suc si se apauga peste amestecul de pe foc. Cand crema se ingroasa se pun si tabletele de ciocolata rupte in bucatele; se amesteca pana la topirea ciocolatei. Crema se lasa la racit.

Se umple blatul cu aceasta crema si se decoreaza cu felii de portocale.

Si sectiunea:

Pofta buna.

Nicoleta

Bucura-te,Sfinte Nicolae!

Istoria numelui pe care il port e simpla: tatal meu si-a dorit foarte mult o fata, dupa ce s-a nascut fratele meu, asa ca, atunci cand a avut-o i-a dat numele pe care il purta si el.

Toata copilaria mea nu mi-a placut numele pe care il port, mi se parea prea lung si oarecum greu de pronuntat, motiv pentru care si preferam variantele prescurtate. As fi facut schimb de nume cu colegele care aveau nume considerate de mine mai frumoase; dar, in acelasi timp ma bucuram sa-mi sarbatoresc ziua numelui in fiecare 6 decembrie...Of, ce greu sunt de multumit oamenii!

Odata cu apropierea mea de Biserica, am inceput sa vad altfel cum e cu numele astea! Am inteles ca numele nu "sta degeaba pe om", ca sfantul m-a ales si nu eu pe el. Citind despre Sfantul Nicolae a inceput sa-mi placa numele meu, desi mi se pare si acum greu sa traiesc la asemenea "inaltimi". Acum ma mir cum a ingaduit Sfantul ca eu sa port numele sau!

E greu sa te apropii macar cu gandul si cu dorinta de talantii inmultiti de sfantul Nicolae: smerenia, blandetea, bunatatea, acrivia pentru invatatura Bisericii, grija pentru cei napastuiti si necajiti. Vad in chipul sau chipul la care ar trebui sa ajung si eu, daca as lucra talantii daruiti. Dar sunt tare departe...

Ii multumesc Sfantului Nicolae ca m-a luat sub omoforul sau, sa ma creasca duhovniceste, sa-mi fie exemplu si ocrotitor. Si il rog sa ma ajute sa ma ridic de fiecare data cand cad.

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare facator de minuni!

Nicoleta

O minune a Sfintei Varvara

Nu sunt eu un om caruia sa i se intample multe minuni atat de evidente, probabil pentru putina mea credinta, dar asta mi-a ramas in suflet.

Eram la Sihastria - proaspat licentiata, trecusem si de examenul de rezidentiat, eram fara griji - impreuna cu o prietena. Ea trebuia sa ajunga pe 4 decembrie la facultate, la Iasi. Asa ca de dimineata ne-am facut bagajele si am asteptat cuminti in fata chiliei parintelui sa luam binecuvantare de drum. Dar parintele intarzia...se facuse deja destul de tarziu, dar speram sa ajungem totusi si sa prindem trenul. Intr-un final parintele a iesit si ne-a dat binecuvantare. Am iesit bucuroase si a mai zabovit cateva minute la pangar. Parintele de la pangar ne-a certat: "Cum iesiti voi din Sfanta Biserica in timpul Sfintei Liturghii?" (noi nu fusesem in paraclis, unde se tinea Sfanta Liturghie, dar de unde era parintele de la pangar asa se parea, ca am fi iesit din paraclis). Am incercat sa ne scuzam, sa-i argumentam ca avem tren si trebuie sa ajungem neaparat la Iasi. Un cuvant al sau ne-a intors din drum: "Cum nu va incredeti voi in Sfanta Varvara?"

Asa ca ne-am intors, am mers in paraclis si am participat la Sfanta Liturghie. Minunat a fost faptul ca desi pana atunci imi tot faceam calcule despre cum sa facem sa ajungem la timp, odata intrata in paraclis toate grijile au disparut si m-am putut bucura in tihna de slujba.

Cand s-a terminat un parinte ne-a facut semn sa-l asteptam ; a durat ceva timp pana s-a intors. Apoi a venit si ne-a adus cateva plase grele cu fructe si paine, ne-a trimis la masa si apoi ne-a spus sa-l cautam la chilie. E, era clar ca nu mai ajungeam noi la tren, poate doar daca am fi zburat. Dar ascultarea nu se discuta.

Dupa masa am mers la chilie si ne-a dat o carte pe care trebuia sa o ducem la Iasi si un domn cu o masina care ne-a dus confortabil si rapid la Iasi. In masina, la caldurica, ne gandeam cu groaza pe ce coclauri am fi umblat noi atunci daca n-am fi ascultat si nu ne-am fi intors (pentru cine nu stie, de la Sihastria pana la Targu-Neamt sunt in jur de 26 de km dintre care 6 pe jos prin padure).

Si asa, cu ajutorul Sfintei Varvara am ajuns la Iasi chiar inaintea trenului.

Minunat esti, Doamne, intru sfintii Tai!

Rugaciune pentru aproapele

"Rugăciunea nu numai că îl apropie pe om de Dumnezeu, ci îl lipeşte de Dumnezeu şi îl face un duh cu El. Este ceea ce spune marele Apostol Pavel: Cela ce se lipeşte de desfrânată, un trup este cu ea... şi cel ce se lipeşte de Domnul, un duh este cu El. Sudura aceasta duhovnicească de a se uni omul cu Dumnezeu, se face pe calea rugăciunii."-Parintele Cleopa

Este datorie crestineasca sa ne rugam pentru aproapele nostru, fiecare dupa cum putem, caci rugaciunea este dovada a dragostei si a comuniunii.

Va astept, ca in fiecare saptamana, sa ne rugam impreuna pentru aproapele nostru. Ii multumesc Ioanei pentru ajutor.

Pentru saptamana aceasta:

- Cristi, un baiat cu boala psihica, care a ajuns sa locuiasca in spital, desi are mama.

- Catalin, un copilas din acelasi spital, dar care provine dintr-un centru de plasament si care este respins de toata lumea.

- Alexandra cea frumosa, cu neuroblastom, pe care o gasiti aici

-Simona, copilasul cu inimioara bolnava, tot de aici.

-Catalin Bogdan, care are teza unica si e cam timid,

- batranica din Piata Victoriei din Bucuresti care inca mai vinde flori (deja vestejite) din gradina ei, desi sunt inghetate si ea si ele. Nu stiu cum o chema, dar ii sclipesc ochisorii cand te apropii si o intrebi ceva, mai curand decat daca ii dai, in treacat, o bancnota.

- pentru Eugen - tanarul de 29 de ani din Constanta care a murit sambata, la cateva zile dupa ce ii ceruse presedintelui Basescu permisiunea de a fi eutanasiat. Era grav bolnav si singur de multi ani. Va fi inmormantat joi.

- Alexandra, o tanara ce a trecut la Domnul la doar 18 ani.

Cozonac

Si pentru ca azi a fost ziua nationala, am facut o prajitura traditionala, cozonac, de data aceaasta de post si in forma de floare. Ideea formei am luat-o de pe un site (scuze, nu mai stiu care), reteta am adaptat-o pentru a fi de post.

Am avut nevoie de :

-500 gr de faina,

-drojdie corespunzatoare cantitatii de faina

-3 linguri de zahar,

-4-5 linguri de ulei

-300 ml de lichid caldut (se poate apa sau suc, eu am folosit Tedi, da o culoare frumoasa cozonacului)

-un praf de sare

-pentru umplutura: 200 gr nuca, 2 linguri cacao, 5-6 linguri de zahar, zahar vanilat, cateva linguri de apa. Se amesteca ingredientele si se pun pe foc pentru cateva minute, mai mult pentru a se incalzi decat pentru ale fierbe. Umplutura trebuie sa fie groasa, sa nu curga.

Se framanta un aluat ca de cozonac, care se lasa la dospit pana isi dubleaza cantitatea. Se intinde o foaie pe care se intinde umplutura, in strat subtire.

Aluatul se ruleaza si se taie in segmente groase de 4-5 cm cm. Ar trebui sa iasa cam 10-12 segmente.

Se aseaza in tava rotunda cu taietura in sus (imi pare rau ca nu am poza si cu faza asta, mi s-a descarcat aparatul). Se lasa la crescut inca 30 minute. Se coace la 180 grade timp de 25-30 minute (face proba cu scobitoarea pentru a fi sigure ca s-a copt).

Are avantaje multiple: rata de esec 0, se face repede, este delicios plin de crema, poate fi dus la biserica pentru a fi impartit.

Pofta buna

Nicoleta

La Multi Ani, Romania mea!

N-ar putea cuvintele mele sarace sa exprime mai bine decat imaginile de mai jos credinta, lupta, demnitatea si insufletirea strabunilor nostri pentru a trai uniti si liberi.
Oare vom fi si noi capabili sa ne sacrificam egoismul pentru copiii nostri?

Fotografiile au fost realizate de Samoila Marza.

Si versuri pentru neamul meu, apartinand lui Nichifor Crainic

Cântecul potirului

"Când holda taiata de seceri fu gata

Bunicul si tata

Lasara o chita de spice în picioare

Legand-o cucernic cu fir de cicoare;

Iar spicele-n soare sclipeau matasos

Să-nchipuie barba lui Domnu Hristos.

Când painea-n cuptor semana cu arama,

Bunica si mama

Scotand-o sfielnic cu semnele crucii,

Purtau parca moaste cinstite si lucii

Ca painea, dand abur cu dulce miros,

Parea ca e barba lui Domnu Hristos.

Si iata potirul la gura te-aduce,

Iisuse Cristoase, tu jertfa pe cruce,

Hraneste-mă mama de sfant Dumnezeu.

Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine

Esti totul în toate si toate prin tine,

Tu painea de-a pururi a neamului meu.

Din coarda de vita ce-nfasura crama

Bunica si mama

Mi-au rupt un ciorchine, spunandu-mi povestea;

Copile, graira, broboanele-acestea

Sunt lacrimi de mama varsate prinos

La casnele Domnului nostru Hristos.

Apoi, când culesul de struguri fu gata,

Bunicul si tata

In joc de calcaie jucand nestemate

Ce lasa ca rana siroaie-nspumate,

Copile, graira, e must sangeros

Din inima Domnului nostru Hristos.

Si iata potirul la gura te-aduce,

Iisuse Hristoase, Tu jertfa pe cruce;

Adapa-mă, seva de sfant Dumnezeu.

Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine

Esti totul în toate si toate prin tine,

Tu, vinul de-a pururi al neamului meu.

Podgorii bogate si lanuri manoase,

Pamantul acesta, Iisuse Hristoase,

E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.

Priveste-te-n vie si vezi-te-n grane

Si sangera-n struguri si frange-te-n paine,

Tu, viata de-a pururi a neamului meu."

Nicoleta

Lacrimi de Domnita

Masa mare la noi acasa cu bunici si matusi. Domnita noastra in elementul ei, mai ales dupa ce a fost alintata de toata lumea si a primit o gramada de cadouri.
Si ne asezam la masa...dar Domnita e decisa sa ofere un spectacol memorabil, din pacate. Incepe sa se foiasca in scaunul ei, sa traga de toate lucrurile de pe masa, nu mananca, se miorlaie cum numai ea stie!
Buni e impresionata, ar face orice sa-i fie bine micutei, matusa la fel, se ofera sa o ia sub aripa ei protectoare.
Mami insa are o alta solutie; ia Domnita de-o aripa si ii sopteste la ureche ce se va intampla: va merge sa stea singurica in patutul ei pentru cinci minute. Domnita protesteaza, incepe sa planga, ar face orice sa nu stea acolo. Singura in patutul ei plange cu note tragice, dar fara lacrimi, parca ar promite sa se poarte frumos. Cele cinci minute se scurg relativ repede, timp in care la masa s-a lasat liniste, buni mai ca plange, ceilalti asteapta continuarea...Mami merge si ia Domnita, care inca suspina, dar nu mai plange, vorbeste si e dispusa sa participe la masa. Ne asezam la masa si toata lumea mananca linistita, inclusiv vedeta episodului, domolita ca prin minune de pedeapsa.
Uneori ii prinde bine sa planga un pic...

Placinta cu spanac si tofu

Din cantitatile de mai jos rezulta doua portii in tava rotunda cu diam de 26 cm

Ingrediente:

-500 g faina de oricare fel doriti

-100gr gris

- drojdie uscata sau proaspata corespunzatoare cantitatii de faina

- 1 lingurita sare

- 4 linguri ulei

-300 ml apa calduta.

Pentru unplutura:

-1 kg spanac proaspat

-2 lingurite pasta de tomate

- sare

-3 linguri ulei

-1 ceapa

-3-4 catei de usturoi

-200 gr tofu (eu am avut cu chimen)

Se dizolva drojdia in apa calduta si se lasa la dospit 10 m inute; apoi se framanta un aluat cu faina, grisul, uleiul si sarea. Aluatul trebuie lasat la dospit 30 minute.

Intre timp se pregateste umplutura. Spanacul se curata, se spala si se opareste. Intr-o cratita se pun uleiul, cateva linguri de apa, ceapa, 2 catei de usturoi tocati si se fierb cateva minute, se adauga spanacul bine scurs (se pastreaza o cana de zeama de spanac, poate fi necesara la fierberea acestuia) si pasta de tomate. Se fierb impreuna 10-15 minute. La sfarsit se adauga tofu zdrobit cu furculita si usturoiul ramas. Se potriveste de sare si eventual piper (eu nu am pus pt ca a mancat si Domnita).Sfat: daca vi se pare compozitia de spanac prea moale puteti adauga 1-2 linguri de gris.

Aluatul sa imparte in patru si se intind foi, doua mai mari pentru a acoperi si marginile tavii si doua mai mici. Se pune foaie pe fundul tavii, la mijloc se pune umplutura de spanac si se acopera cu foaie. Foaia de deasupra se inteapa cu furculita. Se coace la foc mediu 20-25 minute.

Postul e in firea noastra

Ma alatur si eu indemnului Nataliei de a vorbi despre motivatiile postului. Sper sa-i fie de folos Alexandrinei.

Incep prin a marturisi ca am fost vegetariana timp de patru ani, dar pe atunci nu tineam post. Si chiar daca as fi fost strict vegetariana tot nu as fi tinut post. Pentru ca postul nu este pentru curatarea trupului si nici pentru sanatatea lui, postul este pentru Hristos. Postesc pentru ca sunt a Lui. Postesc miercuri pentru ca atunci Domnul a fost vandut, iar vineri pentru a-mi aminti de durerea si sacrificiul Sau pentru mine. Postesc pentru ca prin desprinderea mintii de cele ale trupului toata fiinta mea se apropie de Dumnezeu si imi doresc acest lucru pentru ca vreau sa fiu cu EL.

Postesc pentru ca sunt crestin si aceasta este invatatura Bisericii mele. Nu stiu eu judecatile lui Dumnezeu si nici nu e in dreptul meu sa le stiu, dar noi tinem predania Bisericii, iar ea spune ca toti crestinii postesc, precum Domnul a postit.

Postesc pentru a ma asemana cu El, pentru ca asa ne-a poruncit, postesc pentru ca Domnul a pus asta in firea noastra, asa ne-a facut. Acest lucru l-am inteles dintr-un cuvant al parintelui meu duhovnic; s-a intamplat sa nu postesc de cateva ori din motive considerate de mine obiective (eram departe de casa si nu aveam cum sa mananc de post), iar cand i-am povestit parintelui, acesta m-a intrebat: "Tu porti cojoc vara? Asa si cu postul: in zilele de post trupul nostru nu are nevoie de mancare de dulce, noi il obligam".

Postesc pentru ca imi aduce bucurie, pentru ca atunci cand stomacul este gol, inima este plina. Este un "sacrificiu" atat de mic pentru un dar atat de minunat: pruncul Iisus in ieslea din Betleem; Postul nostru se aseamana cu darurile magilor, cu mirul varsat pe capul Domnului de femeia pacatoasa, cu banul vaduvei.

In primul rand postesc de mancare si de la relatii trupesti, apoi de la apucaturi rele, cum ar fi sa am reactii primitive la frustrari (acest lucru il fac si in rest, dar in perioada postului sunt mai atenta), de la lucruri care ar putea face sa plece bucuria de la mine(manie, ingrijorare pentru ziua de maine, nemultumire). Postesc de la televizor (oricum nu ma uit decat ff rar), de la internet, de la a pierde vremea aiurea, de la a-mi ocupa mintea cu lucruri fara folos duhovnicesc. Incerc sa postesc de la orice l-ar putea intrista pe Hristos si ar putea sa ma indeparteze de iubirea Lui.

Ii multumesc Alexandrinei pentru intrebari si Nataliei ca ne-a indemnat sa scriem despre postul nostru. Cu ocazia asta am reusit sa-mi cristalizez cateva idei care ma vor ajuta mult de-a lungul postului.

Nicoleta

Rugaciune pentru aproapele

Saptamana asta ma bucur de implicarea prietenelor mele Irina si Ioana; le multumesc pentru ajutor si sustinere.

"Sfantul Apostol Pavel spunea contemporanilor sai ca, pe langa alte fapte bune pe care trebuie sa le savarseasca crestinul in viata sa pamanteasca, rugaciunea nu trebuie sa-i lipsească si acest sfat ni-l da, zicand : Rugati-va neincetat!" - Printele Sofian Boghiu.

Saptamana aceasta:

- Parintele Teofil Paraian de la manastirea Brancoveanu, care nu a putut veni din motive de sanatate la conferinta A.S.C.O.R.

- fetitele ce au fost sau vor fi vaccinate cu Gardasil si parintii tuturor fetitelor de clasa a IV- Domnul sa-i lumineze sa ia decizia cea mai buna pentru copiii lor.

- Erika si Andrei, doi copilasi mititei care sufera de leucemie - mai multe despre ei aici

- Lenuta - posibil sufera de cancer si va suferi o interventie chirurgicala

- Cristina care are nevoie sa-si gaseasca serviciu.

Va astept sa postati la comentarii persoanele sau situatiile care au nevoie de rugaciune

Rugaciuna copiilor pentru parintii lor

Dumnezeu al bunatatii, care mi-ai dat parinti, prin care am avut parte de binecuvantarile Tale, Iti multumesc Tie pentru viata pe care mi-ai dat-o prin ei si pentru ca le-ai dat putinta sa aiba grija de mine. Ma rog Tie, cu smerenie, pentru sanatatea si pacea lor. Indelung rabdatorule Dumnezeule, primeste multumirle mele pentru binecuvantarile date parintilor mei. Atotputernicul, ai grija de ei in continuare si iarta-le pacatele. In bunatatea Ta, rasplateste-le pentru dragostea si grija pe care mi le-au aratat; apara-i de toate necazurile si intristarile si da-le lor viata lunga si fericita.

Binecuvanteaza-ne Doamne, ca sa facem numai ce este placut in fata Ta si impreuna sa slavim numele Tau, in toate zilele noastre. Amin.

Sursa rugaciunii.

Nicoleta

Gardasil - un experiment periculos

Postez mai jos pliantul realizat de Asociatia Pro-vita despre controversatul vaccin. Consider ca este o greseala foarte mare aceasta campanie nationala de vaccinare, cand o campanie de educare ar fi mai eficienta si mai putin costisitoare. Si ar salva fetitele de la mai multe boli, mai multe necazuri si mai multa durere.

"DACA AVETI COPII SAU INTENTIONATI SA AVETI, ACEST PLIANT VA PRIVESTE.
VACCINUL ANTICANCER - UN EXPERIMENT PERICULOS.
CE ESTE VACCINUL ANTICANCER DE COL UTERIN? Un vaccin cu scopul declarat de a preveni infectia cu virusul HPV (papilomavirusul uman, care pot duce la cancer de col uterin).
- A fost introdus recent în ţara noastră; începând cu noiembrie 2008 se desfăşoară prima campanie naţională de vaccinare, la fete de 10-11 ani;
- Se comercializează 2 tipuri de vaccin anti-HPV: Cervarix şi Gardasil (3);

LA CINE APARE INFECŢIA CU HPV?
În mod sigur nu la fetele de 10-11 ani, vizate de campania Guvernului!

- Infecţia cu virusul HPV apare la femeile active sexual, nu la fetiţe!
- Obiceiurile sexuale sunt un factor determinant în infecţia cu HPV (9).

CÂND APARE CANCERUL DE COL UTERIN?

- Acest cancer apare după infecţia cu virusul HPV (unul din tipurile oncogene) pe un „col uterin receptiv” -adică deja afectat de boli cu transmitere sexuală (gonoree, candidoză, trichomoniază)-precum şi de alţi factori favorizanţi precum fumatul (7);
- Leziunile produse la nivelul colului uterin vor determina o modificare la nivelul genelor oncogene, provocând formarea cancerului; aceste modificări pot fi produse şi de către contraceptive orale precum şi alţi factori mai puţin cunoscuţi (8);
- Progresia de la infecţia iniţială la leziunile preinvazive şi, ulterior, cancer invaziv (cancer în fază tardivă), necesită o perioadă de chiar şi 10 ani sau mai mult (10).

CÂT DE EFICIENT E VACCINUL?
Nu se ştie încă!

- În momentul de faţă nu există încă date care să dovedească eficienţa vaccinării anti-HPV în prevenţia cancerului invaziv. Va trece încă destul timp până când astfel de date vor deveni disponibile, pentru că vaccinul se utilizează pe plan mondial de doar câţiva ani, în timp ce perioada de la infectarea cu HPV până la apariţia cancerului invaziv este frecvent de peste 10 ani (11);
- Din acelaşi motiv, există prea puţine date inclusiv despre efectele pe termen lung ale acestui vaccin (12).

CE ŞTIM SIGUR DESPRE VACCIN?

- Că vaccinul nu vindecă o infecţie deja existentă! (4);
- Că are efecte secundare!

CARE SUNT EFECTELE SECUNDARE?

- mâncărime, roşeaţă sau durere la locul injecţiei, febră, greţuri;
- şoc anafilactic şi epilepsie;
- paralizii;
- atacuri de panică şi tulburări circulatorii;
- stare de rău, dureri de cap şi de spate;
- căderea părului şi amenoree secundară (lipsa menstruaţiei);
- tulburări de sensibilitate, dureri articulare, erupţii pe piele, oboseală accentuată, ameţeli;
- lipsa poftei de mâncare, depresie;
- ameţeli, tremurături, parestezii (senzaţie de arsură) la picioare şi la faţă;
- meningită virală;
- deces (14, 17).
Până în iunie 2008, în SUA erau înregistrate aproape 9.000 de efecte adverse, inclusiv 10 pierderi de sarcină (17).
CAZURI MORTALE: În SUA s-au raportat 25 de decese posibil asociate cu Gardasil (16). Alte două decese după vaccinare s-au constatat în Germania şi Austria (15).
Din aceste motive, noi nu încurajăm vaccinarea. Decizia vă aparţine.

DE CE ESTE GREŞITĂ ACEASTĂ PREVENŢIE (VACCINAREA)?

- Premizele de la care se pleacă pentru prevenirea cancerului de col sunt greşite; se crede că vaccinul va rezolva totul şi nu se iau în considerare cauzele directe ale infecţiei şi bolii: relaţiile sexuale de la o vârstă fragedă; partenerii multipli; contractarea bolilor cu transmitere sexuală (gonoree, etc.); fumatul; folosirea contraceptivelor orale, etc. Toţi aceşti factori favorizează producerea cancerului de col uterin.
- În locul eliminării cauzelor, riscăm să ne îmbolnăvim copiii (fetele) administrându-le un vaccin încă insuficient testat şi mai ales cu multe efecte secundare.

DACĂ NU MĂ VACCINEZ, CUM MĂ POT APĂRA DE CANCER?

- Evitaţi factorii fazorizanţi de mai sus;
- Efectuaţi Testul Babeş-Papanicolau de două ori pe an, dacă aţi început activitatea sexuală (16).

DE CE NUMIŢI VACCINAREA “EXPERIMENT PERICULOS”?

Pentru că vaccinul HPV nu este pe deplin testat, evaluarea sa urmând să se încheie în sept. 2009 (16). Copiii dvs. au fost aleşi să fie „cobai”.

DE CE AR APROBA GUVERNUL ADMINISTRAREA UNUI VACCIN INSUFICIENT TESTAT?

Pentru că „este vorba despre bani”. Marile concerne farmaceutice acordă comisioane importante distribuitorilor de medicamente şi nu ar fi prima dată când statul lezează interesele cetăţenilor, preferându-le pe cele ale afaceriştilor.

CUM ÎMI POT FERI COPIII DE ACEST VACCIN?

Orice părinte are dreptul de a refuza vaccinarea copilului său, semnând o declaraţie pe propria răspundere. Nici un vaccin nu poate fi administrat “obligatoriu”.

Bibliografie:
1), 4), 12), 16). Dr. Christa Todea Gross. Îndrumarul Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Provita din România. Editura Renaşterea, Cluj 2008, p. 331-335;
7), 8). Dr. Traian Ciucă. Boli transmisibile pe cale sexuală. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993, p. 59, 66;
3), 10), 11). http://medic.pulsmedia.ro/
9). Dr. Genoveva Tudor. Bolile Homosexualilor - Un documentar medical la zi, Editura Christiana, Bucuresti 2005, pp. 102-103.
14). http://www.sanego.de/Medikament_Gardasil
15). Hans U. P. Tolzin, http://www.impf-report.de
16).http://www.judicialwatch.org/documents/2008/JWReportFDAhpvVaccineRecords.pdf
17).http://www.judicialwatch.org/documents/2008/Gardasil_VAERS_All.pdf

Mai multe informaţii la www.provitabucuresti.ro/gardasil-cervarix/




ASOCIAŢIA CREŞTIN-ORTODOXĂ
”PRO-VITA”


pentru născuţi şi nenăscuţi
Filiala Bucureşti
O.P. 1 – C.P. 410
Tel. 0728.673.673; fax 031 815.27.80
E-mail: provitabucuresti@yahoo.com
Web: www.provitabucuresti.ro/gardasil-cervarix"

Nicoleta

Copii destepti si cuminti

Copiii alaptati sunt mai destepti si mai cuminti. Toata lumea stie lucrul asta, sau macar asa se spune, iar mamicile care alapteaza sau au alaptat stiu ca au pus o piatra foarte importanta la temelia viitorului copiilor. Ce e mai frumos este faptul ca, in sfarsit, s-a facut si un studiu pe tema asta. Rezultatele acestuia au fost ca alaptarea se asociaza cu o dezvoltare emotionala si intelectuala mai buna decat a copiilor hraniti cu lapte praf. Iata ce spun autorii studiului: "Alaptarea se asociaza cu mai putine preocupari din partea parintilor in ce priveste comportamentul copiilor, frecventa mai scazuta a tulburarii de conduita si nevoie mai mica de ingrijiri de sanatate mintala in timpul copilariei".

Studii care au confirmat o legatura intre alaptare si dezvoltarea intelectuala si cognitiva a copiilor au mai fost facute. De data aceasta studiul s-a referit la comportamentul copiilor si la abilitatile lor de invatare. Si sigur, copiii alaptati au mai rar dificultati de invatare decat cei hraniti cu lapte praf.

Nu e cazul sa ne ingrijoram ca rezultatele sunt date de alti factori! Oamenii astia chiar au facut o treaba buna, s-au gandit la toate: sanatatea mintala a mamei, educatia parintilor, statutul socioeconomic, iar rezultatele nu depind de acestea. Totusi ei mai spun si ca mamele care aleg sa alapteze sunt diferite de cele care aleg sa nu alapteze, primele raspunzad mai bine si mai prompt la nevoile copilului. Si asta spune multe!

Motivele pentru aceste diferente nu au fost explicate, cica nu sunt cunoscute! Ei afirma doar posibilitatea ca anumiti nutienti din laptele matern sa influenteze mecanismele neurologice sau dezvoltarea psihologica a copilului. Oare de ce nu s-au gandit si la legatura emotionala speciala ce se formeaza intre mama si copil cu ocazia asta?!

Indiferent care este mecanismul, e bine sa stim: cine vrea copii destepti si cuminti sa alapteze!

Pentru Irina...

Am promis Irinei aceasta...surpriza. Ultima data cand am mers la nasicii mei, am reusit sa pozez goblenurile cusute de nasica mea, special pentru Irina. Cu dedicatie..iti multumesc pentru prietenie.

Nicoleta

Bucataria de post

Actualizare: o poza a rezultatului

Nu intentionam sa postez reteta, mai ales ca nu am o fotografie, dar succesul pe care l-a avut azi la biserica m-a facut sa ma razgandesc. Reiau...pentru astazi la Sfanta Liturghie am adaptat o reteta de saibiet. Saibiet este un fel de placinta de origine libaneza pe care noi o cumparam de la o patiserie libaneza din centru. Ultima data cand am mancat de acolo, m-am suparat pe pretul piparat si am hotarat s-o incerc acasa. Reteta de mai jos este o adaptare de post a acestei retete.

Avem nevoie de:

- 1 pachet foi de placinta

- 100 ml ulei

- 1 litru lapte de cocos (preparat conform retetei de aici)

- 5-6 linguri de zahar +3-4 linguri pentru sirop (eu am folosit zahar brun care este mai putin dulce, astfel ca am marit cantitatea cu 2 linguri)

- 100 mg amidon de porumb (se poate folosi si faina)

- 1 plic esenta naturala de vanilie


Se prepara mai intai o budinca din lapte, zahar, amidon (dizolvat initial in cateva linguri de lapte), in care la sfarsit se adauga vanilia. Daca dupa ce s-a racorit budinca este prea moale, se poate adauga o lingura de gris, fara a mai fierbe.

Se unge tava cu putin ulei sau nu (daca e antiaderenta), se pune prima foaie in tava si se unge cu ulei; se procedeaza la fel cu jumatate din foi, la mijloc se adauga budinca, care se acopera cu restul de foi unse la fel ca primele. Se taie in bucati potrivite si se da la cuptor 30 minute, la foc mediu. Intre timp se prepara siropul din zahar si 5-6 linguri de apa (in functie de marimea tavii poate fi necesara o cantitate mai mare de sirop).

Cand placinta este gata, se toarna peste ea siropul (in special pe margini) si se mai lasa la cuptor inca 5 minute. Se scoate si se acopera cateva minute cu un servet.

Este delicioasa, crocanta si cu gust delicat de vanilie.



Sfaturi:

- incercati sa imbracati, cu foile de sub budinca si marginile tavii.

- nu faceti exces de sirop, foile trebuie sa fie crocante nu moi; si n-o lasati prea mult timp acoperita

- e bine ca budinca sa fie mai moale decat prea batoasa.

Sursa fotografiei.

Nicoleta

Rugaciune pentru aproapele

"Aceste trei etape bune, rugaciunea, postul si milostenia, se intrepatrund si se ajuta intre ele pentru folosul nostru. De asemenea, rugaciunile noastre sunt foarte repede ascultate cand luam in ajutor pe Maica Domnului si pe sfintii lui Dumnezeu, prietenii lui Dumnezeu, si cand aceste rugaciuni sunt facute de mai multi credinciosi impreuna." - Parintele Sofian Boghiu.

Va invit sa ne rugam impreuna pentru fratii nostri care au nevoie de rugaciunea noastra. Si va astept sa postati la comentarii persoane sau situatii care au nevoie de rugaciune.

Pentru saptamana aceasta:

- minerii raniti de la mina Petrila si familiile lor; dar si pe cei decedati si familiile lor greu incercate.

- Cristian, un tanar tatic cu probleme cardiace serioase,

- Liviu, un adolescent cu probleme neurochirurgicale care probabil va fi operat saptamana asta.

-iar pe Cristina, Anca si Andrei, va rog sa-i pomeniti, la adormiti.

Nicoleta

Din temnite spre sinaxare

A aparul volumul "Din temnite spre sinaxare" care poate fi obtinut in format DOC de aici.

Icoanele pe sticla ale mesterilor populari din Transilvania

Cred ca nu exista crestin care sa nu fie impresionat de frumusetea icoanelor pe sticla. Desenul naiv, culorile tari, absenta aparenta a regulilor din iconografia clasica, sigur ne-au impresionat daca nu prin frumusete, macar prin inedit. Dar de unde vin ele?

In 1699 icoana maicii Domnului de la manastirea Nicula lacrima...astfel a inceput un pelerinaj care continua si astazi. Iar toti cei care treceau pe acolo isi doreau sa plece cu icoana, sau macar cu o copie a ei. Asa au ajuns mesterii populari din Nicula sa picteze aceste icoane inedite pentru a le vinde pelerinilor. Apoi aceasta mica "industrie" a luat amploare iar taranii au inceput sa le vanda din ce in ce mai departe de Nicula, ajungand pana in ...Asia. Existau ateliere de pictura in care aceste icoane erau pictate in serie, fapt ce a determinat ca in unele locuri reprezentarile iconografice sa se degradeze simtitor, dar s-uau pastrat si multe reprezentari artistice autentice. Ulterior au aparut si alte centre de pictura, intai la Brasov si Gherla (mesterii de la Nicula s-au mutat in aceste locatii), Valea Sebesului si Tara Oltului.

Iconarii de la Nicula erau cu adevarat mesteri populari, icoanele pictate aici se caracterizeaza prin naivitatea desenului si compozitia extrem de simpla, spatiile libere fiind completate cu elemente florale. Fata de aceste icoane, cele zugravite pe Valea Sebesului si cele din tara Oltului sunt diferite: desenul este mai precis, mai fin, compozitia este completa (uneori sufocanta), culorile sunt armonizate. Acesti iconari raman totusi legati de satul romansec prin introducerea unei note nationale.

Pictura pe sticla nu este caracteristica spatiului nostru cultural. Aceasta se intalneste si in alte tari europene, unde are o istorie mai veche: Germania, Elvetia, Austria. Deci putem spuna fara a gresi ca aceasta tehnica a fost preluata la noi de la aceste popoare. Romania reprezinta granita rasariteana a acestui tip de pictura, pictura pe sticla aflata la est de spatiul romanesc fiind de import. Mai mult, in Romania pictura pe sticla are exclusiv un caracter religios.

Prima referire la icoanele pe sticla dateaza din secolul XVIII, cand aceasta arta era controversata. Astfel va ramane pana la inceputul secolului XX cand este redescoperita, iar de atunci se bucura de aprecieri favorabile. Cel dintai dintre pictorii nostri insemnati care a scris despre frumusetea acestor icoane a fost Nicolae Tonitza care le compara cu "celebrele vitraliuri straine".

Temele cel mai des intalnite la aceste icoane sut: Maica Domnului cu pruncul Iisus, Maica Domnului indurerata, Hristos reprezentat singur (binecuvantand, nasterea, botezul, intrarea in Ierusalim, iisus si vita, rastignirea, invierea), Sfantul Gheorghe, Sfantul Haralambie, Sfantul prooroc Ilie, Sfantul Nicolae, Sfanta Parascheva.

Desenul stangaci, dar in care se gaseste o parte din sufletul pictorului, compozitia simplificata, culorile tari, dar atragatoare, sunt elemente de arta sincera, necultivata la acesti zugravi tarani ce ne ofera si astazi adevarata comori de frumusete rustica.

Despre tehnica picturii pe sticla in episodul viitor...

Nicoleta

Bucataria de post

Fetele au postat in ultimul timp mai multe articole despre alimentatia din post. Asa ca nu vreau sa fiu mai prejos si , pentru ca m-au ajutat postarile lor, va impartasesc si eu din experienta mea. Scopul postului nu este sa ne chinuim noi mintea pentru a gasi retete gustoase, ci tocmai invers, sa ne simplificam viata in aceasta perioada si sa dedicam timpul ramas Lui Hristos. Asa ca nu voi insista pe aceasta tema. Sunt insa situatii in care avem nevoie de solutii hranitoare si gustoase pentru cei dragi.

In primul rand ma intereseaza cu ce pot inlocui ingredientele originale pentru prajituri (as vrea sa duc in fiecare duminica sau sarbatoare la biserica o prajiturica facuta de mine); plus ca vom avea si o zi de nastere in acest post.

Sa reiau...

- untul sau varianta sintetica, margarina. Pe cea din urma nu o folosesc de multi ani, mai ales de cand am aflat ca pa langa grasimile saturate mai poate contine si urme de nichel (catalizatorul reactiei de hidrogenare). Partea proasta este ca foarte multe din dulciurile de post din comert contin asa ceva, inclusiv biscuitii pentru bebelusi. Asa ca pentru Maria folosesc biscuiti bio din supermarket (desi nu prea se omoara ea cu biscuitii). Pentru prajituri se pot folosi cu succes uleiul de floarea soarelui, iar pentru retetele mai pretentioase uleiul de palmier sau pasta de susan - tahini. Aceasta se poate prepara foarte usor in casa (macar stii ce contine si e mai ieftina): 2 masuri seminte de susan usor incalzite se amesteca cu 3/4 masuri ulei (masline sau floarea soarelui) si de mixeaza in blender sau cu mixerul de mana. Sfat: aveti rabdare la mixat, desi la inceput pare sa nu fie foarte eficient, dupa ce se zdrobesc cat de cat semintele pasta devine mai usor de mixat. Tahini da o aroma minunata oricarei prajituri, e sanatoasa si hranitoare.

- laptele - o idee buna este inlocuirea cu laptele de cocos. L-am gustat, are gust de nuci, dar inca nu l-am testat in prajituri sau creme. De asemeni poate fi preparat in casa (cel din magazin contine vreo 5-6 E-uri): razuiti miezul nucii si puneti peste apa fierbinte, lasati 15 minute sa se disperseze grasimile in lichid si strecurati printr-un tifon, storcandu-l. Se pun cca 500 ml apa la o nuca de cocos. Sau laptele de banane obtinut prin mixarea bananei cu apa.

- oul are menirea sa creasca aluatul; poate fi inlocuit cu succes de praful de copt sau bicarbonatul.

Sper sa va fie de folos aceste retete din bucataria mea. Abia astept sa-mi spuneti daca le-ati testat si cum vi s-au parut.

Nicoleta

Ganduri la inceput de post

Perioada postului, in special cel al Nasterii Domnului esta atat de minunata. Parca abia asteptam sa vina... Mai ales ca se incheie cu asa o bucurie!Si stiu ca multe minuni se petrec in post, fiecaruia dupa credinta si nevointa.

Ne dorim si noi sa avem o perioada a postului cu mai mult spor duhovnicesc, asa ca ne-am gandit sa adaugam ceva in plus la programul nostru obisnuit. Vom face pasi mici, dar speram noi importanti...

Eu imi doresc de mult timp sa citim impreuna din Sfanta Scriptura si sa avem, in familia noastra, lucrul acesta oarecum intrat in sange. Dar n-am fost niciodata constanti in aceasta lectura, asa cum suntem, spre exemplu, cu rugaciunea in comun. Am privit-o ca pe ceva facultativ si asa a ramas. As vrea sa citim impreuna, in fiecare zi, capitole din Noul Testament, astfel ca la sfarsitul postului sa-l terminam sa sa-l putem lua de la capat anul ce vine!

Apoi as vrea sa reiau, pe perioada postului, o indeletnicire mai veche de-a mea, pe care am abandonat-o din lipsa de timp: pictura de icoane pe sticla. Cred ca vor fi cadouri apreciate. Si, desi Domnita noastra este mica pentru activitati voi incerca sa realizam impreuna cateva felicitari si poate chiar sa invete un colind!!

Si as mai vrea ca gandul pe care l-am impartasit aseara Irinei sa se materializeze: sa mergem la colindat. Deci, fetele care vreti sa colindam impreuna anul acesta, haideti sa ne mobilizam!

Nicoleta