Ma alatur si eu indemnului Nataliei de a vorbi despre motivatiile postului. Sper sa-i fie de folos Alexandrinei.
Incep prin a marturisi ca am fost vegetariana timp de patru ani, dar pe atunci nu tineam post. Si chiar daca as fi fost strict vegetariana tot nu as fi tinut post. Pentru ca postul nu este pentru curatarea trupului si nici pentru sanatatea lui, postul este pentru Hristos. Postesc pentru ca sunt a Lui. Postesc miercuri pentru ca atunci Domnul a fost vandut, iar vineri pentru a-mi aminti de durerea si sacrificiul Sau pentru mine. Postesc pentru ca prin desprinderea mintii de cele ale trupului toata fiinta mea se apropie de Dumnezeu si imi doresc acest lucru pentru ca vreau sa fiu cu EL.
Postesc pentru ca sunt crestin si aceasta este invatatura Bisericii mele. Nu stiu eu judecatile lui Dumnezeu si nici nu e in dreptul meu sa le stiu, dar noi tinem predania Bisericii, iar ea spune ca toti crestinii postesc, precum Domnul a postit.
Postesc pentru a ma asemana cu El, pentru ca asa ne-a poruncit, postesc pentru ca Domnul a pus asta in firea noastra, asa ne-a facut. Acest lucru l-am inteles dintr-un cuvant al parintelui meu duhovnic; s-a intamplat sa nu postesc de cateva ori din motive considerate de mine obiective (eram departe de casa si nu aveam cum sa mananc de post), iar cand i-am povestit parintelui, acesta m-a intrebat: "Tu porti cojoc vara? Asa si cu postul: in zilele de post trupul nostru nu are nevoie de mancare de dulce, noi il obligam".
Postesc pentru ca imi aduce bucurie, pentru ca atunci cand stomacul este gol, inima este plina. Este un "sacrificiu" atat de mic pentru un dar atat de minunat: pruncul Iisus in ieslea din Betleem; Postul nostru se aseamana cu darurile magilor, cu mirul varsat pe capul Domnului de femeia pacatoasa, cu banul vaduvei.
In primul rand postesc de mancare si de la relatii trupesti, apoi de la apucaturi rele, cum ar fi sa am reactii primitive la frustrari (acest lucru il fac si in rest, dar in perioada postului sunt mai atenta), de la lucruri care ar putea face sa plece bucuria de la mine(manie, ingrijorare pentru ziua de maine, nemultumire). Postesc de la televizor (oricum nu ma uit decat ff rar), de la internet, de la a pierde vremea aiurea, de la a-mi ocupa mintea cu lucruri fara folos duhovnicesc. Incerc sa postesc de la orice l-ar putea intrista pe Hristos si ar putea sa ma indeparteze de iubirea Lui.
Ii multumesc Alexandrinei pentru intrebari si Nataliei ca ne-a indemnat sa scriem despre postul nostru. Cu ocazia asta am reusit sa-mi cristalizez cateva idei care ma vor ajuta mult de-a lungul postului.
Nicoleta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu