Masa mare la noi acasa cu bunici si matusi. Domnita noastra in elementul ei, mai ales dupa ce a fost alintata de toata lumea si a primit o gramada de cadouri.
Si ne asezam la masa...dar Domnita e decisa sa ofere un spectacol memorabil, din pacate. Incepe sa se foiasca in scaunul ei, sa traga de toate lucrurile de pe masa, nu mananca, se miorlaie cum numai ea stie!
Buni e impresionata, ar face orice sa-i fie bine micutei, matusa la fel, se ofera sa o ia sub aripa ei protectoare.
Mami insa are o alta solutie; ia Domnita de-o aripa si ii sopteste la ureche ce se va intampla: va merge sa stea singurica in patutul ei pentru cinci minute. Domnita protesteaza, incepe sa planga, ar face orice sa nu stea acolo. Singura in patutul ei plange cu note tragice, dar fara lacrimi, parca ar promite sa se poarte frumos. Cele cinci minute se scurg relativ repede, timp in care la masa s-a lasat liniste, buni mai ca plange, ceilalti asteapta continuarea...Mami merge si ia Domnita, care inca suspina, dar nu mai plange, vorbeste si e dispusa sa participe la masa. Ne asezam la masa si toata lumea mananca linistita, inclusiv vedeta episodului, domolita ca prin minune de pedeapsa.
Uneori ii prinde bine sa planga un pic...
3 comentarii:
Draga Nicoleta,
Postarile tale despre ispravile Domnitei pot constitui file ale unui manual corect de crestere a copilului si sunt foarte utile pentru mamici. Spun manual corect, pentru ca atunci cand erau fetele mele mici erau la moda alte concepte. Incepand cu alimentatia la cerere, recomandata din spital, totul era indicat sa fie la cerere, pentru a nu ingradi dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului. Mult mai tarziu s-a aflat si la noi, si n-a aflat inca toata lumea, ca este nevoie tocmai de fixarea unor limite si nu de libertate neingradita. Asa ca, eu una am gresit foarte tare crescandu-mi copiii dupa carti in loc sa-mi deschid inima si sa ma las indrumata de Domnul prin rugaciune. Doamne ajuta!
Da, ai dreptate, draga Dana. Dr Spock a avut o influenta nefasta asupra generatiilor de copii; din pacate cartile lui au ajuns la noi abia acum si sunt foarte apreciate de parintii romani.
In educatie noi facem doua mari greseli: suntem prea lacsi in a impune limite si taxam oarecum fara discernamant lucrurile pe care le putem trece cu vederea. La aceasta se adauga pedeapsa sub impulsul maniei, pentru a ne racori noi si nu pentru a invata copilul ceva din ea.
Teoria este usoara si frumoasa, dar practica este dificila. Totusi, educatia este o arta ce se invata.
Multumesc pentru incurajare.
Draga Nicoleta,
am dat din intamplare de blogul tau si mi-a placut mult.
Citind despre fiica ta, incerc si eu sa imi educ baietelul intr-un mod sanatos. Pedeapsa cu 5 minute in patut functioneaza si la noi de minune, desi o aplicam de putin timp. Baietelul meu, Tudor Andrei, are 1 an si 3 luni si mi-e frica sa nu gresesc in educatia lui si sa ajunga rasfatat.
Daca mai ai intamplari pe aceasta tema, sunt binevenite pentru multe mamici "incepatoare" ca mine care vor sa gaseasca drumul cel bun pentru copii lor.
Doamne ajuta,
Ana
Trimiteți un comentariu