Psalmul 8
1. Doamne, Dumnezeu nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul! Ca s-a inaltat slava Ta mai presus de ceruri.
2. Din gura pruncilor si a celor ce sug ai savarsit lauda, pentru vrajmasii Tai, ca sa amutesti pe vrajmas si pe razbunator.
3. Cand privesc cerurile, lucrul mainilor tale, luna si stelele pe care Tu le-ai intemeiat, imi zic:
4. Ce este omul ca-Ti amintesti de el? Sau fiul omului, ca-l cercetezi pe el?
5. Micsoratu-l-ai pe dansul cu putin fata de ingeri, cu slava si cu cinste l-ai incununat pe el.
6. Pusu-l-ai pe dansul peste lucrul mainilor tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.
7. Oile si boii, toate; inca si dobitoacele campului;
8. Pasarile cerului si pestii marii, cele ce strabat cararile marilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul!
Ma impesioneaza de fiecare data cand il citesc. Arata atat de frumos cat de mult ne iubeste pe noi Dumnezeu si cata incredere are in noi. Iar noi cat de des il dezamagim...
Ne iubeste asa de mult incat ne-a dat pe mana toata creatia! Ne-a facut stapani! Dupa chipul sau! Sa nu mai spun ca apoi ne-a dat si pe Fiul Sau!
Oare cati dintre noi am lasa tot ce avem pe mana chiar si a celui mai drag prieten? Sa lasam chiar tot? Ar insemna sa iubim acea persoana mult, mult...dumnezeieste.
Eu una sunt departe de aceasta iubire, dar asta este un punct la care as vrea sa mai meditez.
Slava Tie, Doamne, slava Tie!
Nicoleta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu