Deschid ultima rezerva de pe hol, ma schimb in graba, iau cu viteza pixul, parafa, telefonul si ies; sper sa am suficient timp sa-mi termin treburile pana la vizita. Alerg, scriu, evaluez, vorbesc, observ, scriu, povestesc, alerg. La miezul zilei realizez ce zi e; si ma opresc pentru o secunda sa-mi fac planuri pentru noul an. Dar nu-i suficient timp, o las pe mai tarziu. Nimeni nu sta, pranzul ni se pare ca a venit prea repede, ziua este prea scurta pentru cati copii au venit inainte de inceperea scolii. Toti vor bine, repede, acum, sau chiar ieri. Nimeni nu mai are rabdare, poate nici noi... La sfarsitul zilei inchid ultima rezerva de pe hol incercand sa las acolo tot ce s-a petrecut peste zi, acasa ma asteapta alte bucurii.
Da, m-am intors la serviciu si imi place cam la fel de mult ca si inainte de nasterea Mariei, doar ca acum am mai multe griji si alergatura. Si pentru ca nu prea mai pot lipsi am importat-o pe buni pentru o perioada , iar de azi am exportat-o pe Maria la buni. Nu rezistam nici unul dintre noi prea mult timp in noile formule, dar ne straduim. Cand incep gradinita si cresa sper sa ne mai linistim.
Si mai tarziu este acum... Imi propun pentru viata mea duhovniceasca sa il am pe Dumnezeu mai mult in minte si in inima, sa ma straduiesc sa citesc mai des din Sfanta Scriptura si din vietile sfintilor (lucrul acesta mi-l propun mai in fiecare an!).
Si-mi doresc sa-L iau cu mine in fiecare zi pe Domnul la spital, cabinet sau pe unde voi mai fi.
Va doresc tuturor un an bisericesc plin de bucurii duhovnicesti.
5 comentarii:
Minunat! Sa ti se implineasca! Multumesc ca mi-ai atras atentia ca ar trebui sa imi doresc ceva pentru noul an , ceva ce sufletul meu cere. Imi doresc sa reusesc sa fiu constienta de prezenta Domnului si sa-i vad chipul in tot omul ce-mi iese in cale. Imi doresc sa-mi pot vedea noroiul din inima si sa chem pe Domnul sa-l spele. Imi doresc sa invat cu adevarat iertarea. Doamne ajuta!
Domnul sa implineasca toate gandurile si dorintele tale cele bune!
Sa ti se implineasca toate dorintele, visele si tot ce e de folos sufletului tau. numai bine!
sper ca povestea mea sa ii ajute pe toti copiii bolnavi…mi-a trebuit mult curaj sa-mi infrang emotiile si sa o scriu
http://adriana-dardindar.blogspot.com/2009/09/povestea-mea-in-4-minute-am-cronometrat.html
vesti noi de la nepotelul blogului meu...http://ai-suflet-bun.blogspot.com/2009/09/am-vorbit-cu-alexandra-mamica-lui.html
Trimiteți un comentariu