Se pare ca bunul simt a plecat intr-o neasteptat de lunga vacanta. Inca nu m-am lamurit daca de voie ca se simtea cam obosit sau fara plata, ca tot e la moda. As alega ultima varianta, mai ales ca nu mai trebuie nimanui asa ceva, chiar ne incurca si ne face sa parem stupizi.
Ultimile zile chiar au fost edificatoare pentru aceasta constatare dureroasa a mea, acum ma gandesc ca dansul a plecat de mult peste mari si tari...
Da' sa va povestesc cum m-a izbit asa subit aceasta revelatie!
Ieri in parc, mai multe mamici, bunici si bone cu copilasi, se joaca toti, nederanjati nici macar de nesuferita de masina a ADPP care uda parcul zilnic. Si apare un tanar cu un caine de talie mare (e drept era in lesa si avea botnita) doar pentru a folosi nisipul si iarba ca toaleta canina. Toata lumea a explodat! Dar stapanul nici nu s-a sinchisit, a aruncat cateva vorbe fara bun simt si a plecat. Am ramas consternate, desi reactia noastra a fost verbala si nu fizica. Poate ar fi fost mai eficient sa lasam manierele si argumentele logice si sa punem mana pe o jordie..
Astazi am fost la minister si la traversarea unei artere mari, mari si aglomerate din centru, un alt tanar a trecut nonsalant cu bicicleta prin fata pietonilor care traversau pe verde, lovind un domn in varsta. Acum, se mai intampla accidente in fiecare zi, dar tanarul nostru in loc sa-si ceara iertare pentru ce s-a intamplat, a inceput sa-si apostrofeze victima! Ca de ce nu e atent si nu se uita pe unde merge??!! Nici macar nu a intrebat daca se simte bine sau sa-l ajute sa se ridice. S-a urcat pe bicicleta si a plecat fara griji si nici macar rusinat de apostrofarile trecatorilor, care au ridicat batranul de pe asfalt. Cred ca reactia tanarului a fost mult mai dureroasa decat cazatura. Maine-poimaine te trezesti calcat de masina pe trecerea de pietoni si apoi calcat in picioare ca de ce erai acolo...
Ce putem face sa-l aducem pe bunul simt inapoi? Poate sa-l rugam, sa-l mituim, sa mergem dupa el...oare pe unde-o fi?
5 comentarii:
Esti prea optimista. Tu crezi ca e in vacanta? Da' de unde. E in coma si se stinge incet, incet...
Da, e trist...foarte trist. Din păcate astfel de "exemple" sunt tot mai dese. Ce putem face? Cât ne stă în putinţă să nu îngroşăm rândurile celor lipsiţi de bun simţ.
Eu am o carte draga in biblioteca "Codul bunelor maniere astazi" de Aurelia Marinescu si o citesc ori de cate ori mai vreau sa invat ceva. Nu e o rusine, rusine este sa nu vrei sa inveti cum trebuie sa te comporti in familie si societate. Citez: "Sa fie bunele maniere doar o problema de bun simt? Sau numai de cultura si instruire? Sau numai de mediu?....Bunicii, parintii, scoala si nu in ultimul and Biserica sunt de neinlocuit intr-o existenta normala a oamenilor in societate." Sper si vreau sa cred ca pruncii de azi vor fi oameni cu bun simt maine. Insa mai avem multe de invatat...
ultima ta constatare sa stii ca deja s-a adeverir, nu e doar o temere.
anu trecut a fost foarte mediatizat cazul unui baietel din constanta care avea in jur de 7 ani si a fost spulberat pe o trecere de pietoni. a fost gasit vinovat ca nu a trecut suficient de repede, desi era verde, si in plus, culmea nesimtirii, a trebuit sa plateasca despagubirir celui cu masina ca a avariat-o.
numai la noi se poate intampla asa ceva.
nu stiu sincer cum s-a rezolvat cazul dupa ce s-a amestecat presa, caci ei au spus ca era un grup de politisti certati probabil cu bunul simt care ii gaseau mereu vinovaati pe pietoni desi acestia mergeau corect.
Si eu am avut azi o astfel de tristete, marunta, dar importanta!
Am vazut cum un copil de vreo 13-14 ani manca dintr-o punga de seminte si terminand-o, a aruncat-o, pur si simplu, pe strada. Nu m-am putut abtine sa nu ii spun sa ridice punga, dar nu l-au atins cu nimic vorbele mele. Sincer, nu am avut niciun chef sa ridic eu de jos punga aceea din mijlocul aleii... Oare mai sunt recuperabile astfel de atitudini la "ai nostri tineri"?
Trimiteți un comentariu